Caracterizarea microorganismelor utilizate in industria alimentara

Bacterii utilizate in industria alimentara

In - înveliş nuclear prevăzut cu pori Ipl - învaginări plasmalemale Învelişurile celulare - peretele celular şi plasmalema - sunt structuri ce limitează celula şi determină forma de bază a acesteia şi intervin în toate procesele biologice fundamentale care se desfăşoară la nivel celular.

Din punct de vedere structural, peretele celular are aspect laminar şi este alcătuit din 2÷3 straturi. Diferenţiat după stadiul de dezvoltare al celulelor, peretele celular se prezintă subţire şi flexibil la celulele tinere, mai gros şi rigid la celulele bătrâne.

Bacterii utilizate in industria alimentara - Încărcat de

Stratul extern prezintă o suprafaţă rugoasă în care se observă cicatricile mugurale, rămase după desprinderea mugurilor de celula mamă. O celulă normală de Saccharomyces bacterii utilizate in industria alimentara poate înmuguri de circa 20 de ori, aşa încât înainte de a-şi pierde viabilitatea aproape întreaga suprafaţă celulară este acoperită cu cicatrici mugurale.

Stratul intern are o suprafaţă ornamentată cu riduri proeminente formate din fibrile constituite din molecule liniare de b-glucan ce formează complexe cu proteinele asigurând rigiditatea sau elasticitatea peretelui celular. La nivelul bacterii utilizate in industria alimentara celular sunt localizate şi enzime invertaza, fosfataza, endoglucanaze, permeaze implicate în biosinteza compuşilor peretelui celular şi în procese de transfer a substanţelor.

Rolul esenţial al peretelui celular este cel de a asigura forma celulei şi de protecţie faţă de factorii mediului ambiant. În cooperare cu plasmalema, participă la creşterea şi reproducerea celulară, în biosinteză şi catabolism. De asemenea, peretele celular este implicat în reacţiile de floculare şi aglutinare ale drojdiilor, proprietăţi tehnologice importante pentru bacterii utilizate in industria alimentara fermentative.

Prin îndepărtarea peretelui celular prin metode enzimatice, se obţin protoplaştii folosiţi în ingineria genetică pentru obţinerea prin fuziune a hibrizilor cu importanţă practică. Celulă rotundă de vierme amplasarea protoplaştilor pe mediu nutritiv în timp de 8÷12 ore are loc regenerarea peretelui celular.

Bacterii utile in industria alimentara

Plasmalema membrana citoplasmaticăreprezintă cel de-al doilea înveliş al celulei de drojdii ce aderă strâns pe toată suprafaţa sa cu peretele celular, cu care cooperează funcţional. La microscopul electronic apare ca un strat lamelar cu o grosime de circa 8÷9 nm, care delimitează protoplastul la exterior.

La celulele tinere apare ca un strat omogen, neted, fără nici o învaginare, în timp ce la celulele mature în membrană se evidenţiază învaginări - similare unor şanţuri care îi măresc mult suprafaţa.

bacterii utilizate in industria alimentara

Dintre lipidele prezente în plasmalemă predomină fosfolipidele care împreună cu sterolii şi acizii graşi nesaturaţi au un rol esenţial în procese de permeabilitate. Lipidele, cu rol de solvent hidrofobic, permit accesul în celulă al unor substanţe utile aminoacizi nepolari, vitamine.

Proteinele plasmatice sunt glicoproteine ce au o mare mobilitate în plasmalemă şi sub formă de molecule sau complexe moleculare îndeplinesc funcţii de recepţie şi transport. Conform modelului stabilit de Robertson, plasmalema prezintă două straturi lipidice în care moleculele de lipide sunt orientate cu partea hidrofobă spre interior şi cu cea hidrofilă - polară spre periferie şi sunt delimitate în ambele părţi de macromolecule proteice; particule globulare proteice se pot evidenţia şi între straturile lipidice, modificându-şi poziţia în funcţie de starea fiziologică a celulei.

Plasmalema este o structură dinamică, însuşirile sale morfologice şi biochimice ca şi potenţialul său funcţional modificându-se pregnant în funcţie de stadiul ciclului celular şi de influenţa unor factori ai mediului ambiant. În primul rând este o barieră osmotică cu permeabilitate selectivă ce reglează transferul de substanţe nutritive necesare în celulă pentru a fi metabolizate, precum bacterii utilizate in industria alimentara eliminarea de cataboliţi, iar prin sistemele enzimatice active la acest nivel, intervine în reglarea procesului de creştere şi înmulţire.

Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice ale celulei vii.

Bacterii utilizate in industria alimentara, Bacterii utile - Mult mai mult decât documente.

Citoplasma este constituită din citosol şi din organite citoplasmatice care sunt dispersate în el. Este componenta celulară cu cel mai înalt dinamism, structura sa fizico-chimică şi potenţialul său fiziologic modificându-se foarte rapid, corelându-se permanent cu condiţiile mediului ambiant şi cu necesităţile metabolice ale diferitelor etape de dezvoltare. Citoplasma reprezintă mai mult de jumătate din volumul total al celulei.

Hialoplasma sau matricea citoplasmatică este substanţa fundamentală a citoplasmei prezentă în toate celulele vii, localizată în spaţiul celular în afara compartimentelor delimitate de membranele intracelulare. Ea este formată dintr-o fracţie solubilă citosolcitoschelet şi o reţea de filamente care interconectează elemente de citoschelet şi organitele celulare în citoplasmă Dan, V. Dintre substanţele organice predomină proteinele cu rol structural sau catalitic, lipide cu rol plastic şi glucide cu rol energetic.

În compoziţia chimică a citosolului intră şi acizii nuceici ARN ŞI ADNnucleosidele şi nucleotidele cu implicaţii majore în bacterii utilizate in industria alimentara energetic al celulei ca şi unii alcooli, fenoli, acizi organici, etc. În citosol, în anumite faze ale creşterii celulare, se pot acumula substanţe în exces sub forma unor incluziuni de rezervă şi anume: Granule de glicogen, se prezintă sub forma unor corpusculi sferici, cu diametrul de circa 40 nm şi reprezintă principala substanţă de rezervă a celulei care este metabolizată când aceasta este în stare de înfometare.

Se pot evidenţia prin suspendarea celulelor bacterii utilizate in industria alimentara drojdie în soluţie de Lugol, când glicogenul în prezenţa iodului se colorează în brun-roşcat. Sferozomii oleiozomii reprezintă incluziuni lipidice acumulate în faza staţionară de creştere celulară delimitate de o membrană simplă, ce conţin fosfolipide şi acizi graşi nesaturaţi ce pot fi metabolizaţi în condiţii de malnutriţie, după ce se produce liza enzimatică a membranei.

  • Paraziți pentru curățarea colonului
  • Extras din document BACTERII Bacteriile sunt microorganisme monocelulare de tip procariot cu un cromozom unic, cu dimensiuni medii între 0,8 μm, care se înmulţesc asexuat prin sciziune binară, izomoforfă.
  • Знаешь что, давай сперва все-таки спустимся в эту проклятую дыру и поищем .

Citoplasma joacă un rol important în biochimia celulei şi se găseşte în strânsă interdependenţă cu organitele pe care le înconjoară. În acest sens, primul stadiu al respiraţiei - glicoliza - şi fermentaţia alcoolică decurg în citoplasmă, în timp ce următorul stadiu, ciclul ATC se realizează mitocondric. Organitele celulare Dintre organitele celulare cu care citosolul interacţionează în mod permanent formând o unitate morfofuncţională, fac parte următoarele: nucleul, mitocondrii, aparatul Golgi, sistemul vacuolar.

Bacterii Utilizate in Industria Alimentara

Nucleul reprezintă spaţiul genetic în care are loc stocarea, replicarea şi transmiterea informaţiei celulare şi poate fi secvenţializat în următoarele părţi: înveliş, nucleoplasmă, cromonemată, nucleol şi fus intranuclear. Are o formă sferică sau ovală, de obicei cu o poziţie excentrică în citosol şi prezintă o anvelopă nucleară în care s-au evidenţiat pori care asigură legătura între nucleu şi citosol. Învelişul nuclear conferă individualitate nucleului prin controlul riguros şi medierea schimbărilor nucleocitoplasmatice.

Nucleoplasma reprezintă mediul în care sunt înglobate cromonemata, nucleolul şi fusul intranuclear. Nucleolul constă dintr-un miez denumit core, alcătuit din histone în formă de disc pe care sunt înfăşurate segmente de ADN, formând aranjamente helicoidale sau solenoide.

În nucleol sunt sintetizate proteine ribozomale şi ARN ribozomal care apoi trec prin porii nucleari, în citosol. În funcţie de caracterele genetice ale speciei de drojdie, numărul de cromozomi nu depăşeşte valori de 8÷18, Saccharomyces cerevisiae are 17 cromozomi Konovalov, Proporţia diferitelor componente variază considerabil în funcţie de starea fiziologică a celulei şi de influenţa unor factori de mediu.

Mitocondriile posedă sisteme de transport specifice, diversificate, care realizează transportul unor metaboliţi esenţiali prin membranele mitocondriale ce separă condrioplasma de citosol. În mitocondrii există enzime ce realizează procese de oxidare ale compuşilor organici, enzimele lanţului respirator şi numeroase enzime oxidative, enzime ce asigură fosforilarea.

bacterii utilizate in industria alimentara

Reticulul endoplasmatic face legătura între nucleu şi vacuom şi reprezintă o reţea de vezicule, caracterizate printr-o mare plasticitate morfologică. Aparatul Golgi este un sistem de endomembrane, alcătuit din unităţi funcţionale - corpi Golgi sau dictiozomi, care face legătura între reticulul endoplasmatic şi plasmalemă, între reticulul endoplasmatic şi alte organite celulare.

Bacterii utilizate in industria alimentara

Aparatul Golgi este aparatul de sortare şi dirijare a proteinelor şi componentelor membranare spre locul de destinaţie; au rol în expansiunea peretelui celular Dan, V. Ribozomii denumiţi şi granule Palade după numele cercetătorului de oxiuri in zona genitala română care i-a pus în evidenţă în anulsunt particule nucleoproteice implicate în sinteza proteinelor celulare răspândiţi în citosol - citoribozomi, liberi sau în asociaţii de 5÷6 polizomi.

Enzimele lizozomale sunt în mod normal inactive, latenţa lor este dependentă de integritatea membranei lizozomale, care acţionează ca o barieră ce se interpune între enzimă şi substrat. Când sub acţiunea unor factori, de exemplu în starea de înfometare, în absenţa apei care să asigure transportul în exteriorul celulei a cataboliţilor formaţi, pH-ul în citosol scade, enzimele din lizozomi sunt activate şi celula moare prin autoliză.

Peroxizomii sunt structuri sferice sau ovale înconjurate de o membrană simplă şi cu o matrice fin granulată pe care sunt localizate oxidaze, cu rol în adaptarea celulei de drojdie la condiţii aerobe şi intervin în degradarea acizilor graşi, a aminoacizilor, a apei oxigenate şi a altor bacterii utilizate in industria alimentara de ex. Dacă mediul este hipotonic, cu o concentraţie a substanţelor dizolvate mai mică decât concentraţia intracelulară, apa va pătrunde în celula care îşi măreşte volumul şi dacă se prelungeşte această stare de turgescenţă, celula suferă deteriorări fizice ireversibile.

În mediu hipertonic, când concentraţia mediului este superioară concentraţiei intracelulare, apa din celulă difuzează în exterior pentru a asigura izotonia, iar celula trece în starea de plasmoliză Dan, V. Celulele de drojdie, în funcţie de condiţiile de cultivare si vârstă pot prezenta activitate metabolică diferenţiată concretizată prin trei stări în care se pot afla celulele si anume: starea de metabioză activăîn care celulele au activitate metabolică maximă.

În condiţii favorabile de cultură, celulele cresc, se reproduc şi acumulează intracelular substanţe de rezervă glicogen şi trehaloză; starea de anabioză latentăcelulele îşi menţin caracteristicile vitale, dar nu se pot înmulţi. Această stare apare când substanţele nutritive ale mediului sunt epuizate, iar celulele consumă din substanţele de rezervă intracelulare; starea de autoliză moartea fiziologică.

  • Referat: Bacterii Utilizate in Industria Alimentara (#) - Graduo
  • Ipurile de viermi la copii sunt simptome
  • Caracterizarea microorganismelor utilizate in industria alimentara
  • Mult mai mult decât documente.
  • Caracterizarea microorganismelor utilizate in industria alimentara Anisia Dragomir 0 Microorganismele şi alimentele Microorganismele şi intoxicaţiile alimentare 0 Microorganismele şi alimentele Objective Generale - Identificarea diferitelor tipuri de pericole; - Conştientizarea importanţei mediului înconjurător şi a altor factori aleatori privind siguranţa alimentară şi riscurile unei igiene precare.

Se produce o solubilizare a compuşilor intracelulari sub acţiunea enzimelor proprii celulei. Reproducerea drojdiilor Forma generală de reproducere a drojdiilor este înmugurirea vegetativă calea asexuată care are la bază un proces simplificat de mitoză, când din celula mamă se formează noua celulă, identică din punct de vedere genetic.

Unele drojdii au capacitatea de a se înmulţi prin sporulare, ce poate avea loc bacterii utilizate in industria alimentara cale asexuată prin procesul de meioză şi pe cale sexuată prin procese de copulare. Sporularea este condiţionată genetic are loc în anumite condiţii de mediu. Reproducerea prin înmugurire.

bacterii utilizate in industria alimentara

Înmugurirea are loc când drojdiile se află în condiţii optime de mediu nutrienţi, pH, temperatură. O condiţie necesară pentru înmugurire este aerarea corespunzătoare a mediului, deoarece în prezenţa oxigenului din aer are loc asimilarea eficientă a nutrienţilor cu recuperarea energiei potenţiale a acestora, energie folosită de celulă în creştere pentru procese de biosinteză, consumatoare de energie.

În aceste condiţii, în prima etapă celula de drojdie creşte în dimensiuni în urma creşterii coordonate a compuşilor intracelulari; creşterea în volum fiind mai rapidă decât a suprafeţei învelişurilor celulare, are loc o înmuiere enzimatică a peretelui şi bacterii utilizate in industria alimentara o protuberanţă - mugurele.

Între celula parentală şi mugure se perfectează un canal - diverticulum prin care se transferă în celula nou formată material nuclear şi citoplasmatic cariokineză şi citokineză.

Când celula fiică va conţine toate componentele şi organitele necesare unei vieţi independente, la nivelul canalului se formează un perete inelar cu o concentraţie ridicată în chitină, ce bacterii utilizate in industria alimentara dezvoltă centripet până are loc obturarea şi separarea Dan, V. Înmugurirea la drojdii: mugure; 2- canal de legătură; 3- nucleu; 4- vacuolă adiacentă nucleului; 5- nucleol.

bacterii utilizate in industria alimentara

Celula fiică, cu activitate metabolică independentă, poate rămâne ataşată de celula mamă formând asociaţii sau pseudomicelii, sau se separă de celula parentală, iar la locul de desprindere rămâne vizibilă cicatricea mugurală. În condiţii optime de viaţă, o celulă de drojdie poate forma 9÷42 noi celule apoi celula moare din punct de vedere fiziologic.

Reproducerea prin sporulare. Sporularea are la bază procesul de meioză, prin care numărul de cromozomi ai celulei parentale diploide se reduce la jumătate, iar celulele formate primind un singur rând de cromozomi sunt haploide. Sporularea este iniţiată după circa 10 ore de expunere pe mediul de sporulare şi este mai intensă după 24÷48 ore.

În timp, celula generatoare de spori denumită şi asc se poate rupe sau să se solubilizeze prin autoliză şi ascosporii liberi, în condiţii favorabile germinează şi formează prin reproducere vegetativă clone haploide.

Sub formă de ascospori drojdiile rezistă timp îndelungat în sol, în condiţii de uscăciune, în schimb termorezistenţa lor este apropiată cu cea a celulelor vegetative inactivare la 75÷85 0 C. Meioza este importantă din punct de vedere practic pentru că se pot realiza copulări dirijate cu obţinerea unor hibrizi ce prezintă proprietăţi superioare preluând de la celulele parentale caractere deosebite Dan, V.

Clasificarea generală a drojdiilor Potrivit Codului Internaţional de Nomenclatură Botanică tulpinile de drojdii sunt grupate în specii, speciile în genuri, iar genurile în subfamilii şi familii.

O clasificare de referinţă este cea propusă de Lodder şi Kreger van Rij care clasifică drojdiile în 38 genuri şi de specii de drojdii, iar clasificarea cea mai recentă şi cuprinzătoare aparţine lui Kreger van Rij 60 genuri cu aproximativ de specii.

bacterii utilizate in industria alimentara

Din această clasificare se vor menţiona genuri şi specii cu implicaţii în industria alimentară, în calitatea lor de agenţi ai fermentaţiei alcoolice sau de alterare a produselor alimentare.

Genul Saccharomyces cuprinde 45 de specii cu activitate predominant fermentativă. Se înmulţesc prin înmugurire şi sporulare, producând ascospori.

Bacterii utilizate in industria alimentara. Teme de proiect - BIOTEHNOLOGII

Dintre speciile reprezentative ale genului: Saccharomyces cerevisiae este o drojdie de fermentaţie superioară folosită la fabricarea alcoolului şi la obţinerea drojdiei de panificaţie. Din biomasa de celule obţinută în mediul nutritiv şi în condiţii de aerare, prin procedee biotehnologice se pot obţine enzime invertazăvitamine din grupul B, interferon ş. Saccharomyces carlsbergensis este o drojdie de fermentaţie inferioară, se utilizează industrial la fabricarea berii, iar din drojdia reziduală rezultată după fermentare se pot obţine extracte, substanţe de aromă.

  1. Однако мы, наверное, упускаем из виду единственное условие, без которого манно-дыня остается бесплодной.
  2. Прихватите себе шаль или жакет, пока мы будем ехать в багги [легкая двухместная коляска, иногда с откидным верхом].
  3. Николь старалась четко выговаривать каждое слово, чтобы инопланетный друг мог без труда понять смысл сказанного по ее губам.
  4. Les paraziti oportunisti
  5. Paraziti patogeni
  6. Вот здесь зарождается новая Солнечная система.

Dau alterări ale berii, vinului tulburare, iz de şoarece cu formare de esteri şi substanţe cu gust amar, a băuturilor nealcoolice, a murăturilor. Genul Candida este un gen bogat în specii 81eterogen din punct de vedere morfologic şi fiziologic şi care a suferit în timp multe modificări taxonomice.

Candida mycoderma denumită şi floarea vinului se dezvoltă în prezenţa aerului la suprafaţa lichidelor slab alcoolice formând un voal caracteristic; prin oxidarea alcoolului la dioxid de carbon şi apă are loc deprecierea vinului, berii. Alte specii Candida utilis, Candida robusta, Candida tropicalis, Candida lypolitica etc.

Candida kefyri este utilă la fabricarea chefirului, Candida albicansdrojdie facultativ patogenă nu se înmulţeşte în alimente. Genul Debaryomyces cuprinde drojdii de formă oval cilindrică, poate produce mucus la suprafaţa batoanelor de salam, se dezvoltă la suprafaţa brânzeturilor, iaurtului şi dau alterări ale sucurilor concentrate de portocale.

Bacteriile se pot intalni la adancimi mari in apa marilor si oceanelor, in ape termale. In aer: Existenta in aer a bacteriilor este temporara si prin intermediul curentilor de aer sunt raspandite la distante foarte mari. Din aer, sunt antrenate din nou in sol prin intermediul precipitatiilor atmosferice.

Genul Hanseniaspora include drojdii cu proprietăţi fermentative reduse 5 0 alcoolcu formă apiculată şi sunt răspândite în microbiota fructelor citrice, a smochinelor; intervin în fermentarea naturală a boabelor de cacao. Se poate dezvolta în vin fiind responsabilă pentru formarea de acizi volatili, esteri care dau un gust amar, străin vinului. Prin contaminarea vinului folosit la obţinerea şampaniei la sticle, Hanseniaspora apiculata poate forma un sediment aderent la sticlă şi care se îndepărtează greu la degorjare.

Genul Pichia conţine 35 de specii. Au o slabă activitate fermentativă, sunt drojdii peliculare; prin dezvoltare şi formare de voal produc deprecierea vinului, a berii.

Genul Streptococcus cuprinde specii de bacterii sub formă de coci sferici sau ovali. Sunt Gram-pozitive, facultativ anaerobe, neciliate, nesporulate, unele specii fiind capsulate. Dioxidul de carbon care se degajă lent si formează alveole caracteristice. Bacteriile propionice produc CO2 si acid propionic cu efect fungistatic, ce contribuie la conservarea mai bună a pâinii si la prevenirea mucegăirii. Bacteriile malo-lactice pot acționa la sfârsitul fermentației mustului după separarea vinului de drojdii, în scopul reducerii acidității.

Se pot izola de pe suprafaţa peştilor şi a creveţilor, din saramura măslinelor conservate şi pot produce alterări ale produselor vegetale murate.

Genul Rhodotorula include celule cu formă oval-cilindrică, sunt drojdii oxidative şi pot sintetiza pigmenţi carotenoizi care imprimă coloniei culoarea roşu-cărămiziu. Rhodotorula glutinis şi Rhodotorula mucilaginosapredominante pe alimente: pui, peşte, creveţi, pe suprafaţa untului, sunt specii psihrotrofe. Genul Saccharomycodes cu specia Saccharomycodes ludwigii prezintă forme apiculate sau oval alungite, poate fi agent de alterare a musturilor şi sucurilor de fructe şi dau tulburarea cidrului, a vinurilor semidulci.

Genul Saccharomycopsis cu specia importantă Saccharomycopsis fibuligera prezintă celule ovale, fermentează lent glucoza, zaharoza, maltoza, asimilează amidon, alcool etilic, acid lactic etc. Genul Schizosaccharomyces cuprinde drojdii de formă cilindrică, ovală. Schizosaccharomyces pombé este agent al fermentării sucului de trestie de zahăr şi folosită pentru obţinerea romului şi a băuturii arak.

Genul Torulopsis prezintă celule sferice, ovale sau cilindrice. Specii ale genului întâlnite în mustul de struguri, au putere alcooligenă redusă. Sunt osmotolerante, psihrofile, sulfitorezistente. Pot produce alterări ale laptelui concentrat, a siropurilor, a sucurilor.

Genul Zygosaccharomyces cuprinde drojdii cu celule ovale, cu proprietăţi fermentative, osmotolerante. Pot produce fermentarea mierii, a siropurilor concentrate de zahăr cu formare de alcool etilic, acid acetic, dioxid de carbon.

Caracterizarea microorganismelor utilizate in industria alimentara

Mucegaiuri fungi filamentoşi, micromicete Mucegaiurile sunt microorganisme de tip eucariot, monocelulare sau pluricelulare, diferenţiate din punct de vedere morfologic şi care se reproduc prin spori formaţi numai pe cale asexuată sau pe cale mixtă asexuată şi sexuată. Răspândire şi rol Mucegaiurile sunt foarte răspândite în natură, habitatul preferat şi cel mai populat este solul, în special în stratul superficial al solului care le asigură condiţii de creştere şi supravieţuire.

Prin activitatea lor de degradare a materiei organice vii, mucegaiurile participă la transformarea unor compuşi organici celuloza, hemiceluloze, substanţe pectice, amidon, lipide la compuşi mai simpli şi sunt consideraţi agenţi de putrezire. Mucegaiurile participă astfel la circuitul carbonului în natură şi îmbogăţesc solul în substanţe ossiuri nei bambini bacterii utilizate in industria alimentara naturali molecule mici care pot fi folosite de alte microorganisme sau de către plante.

Din sol, prin intermediul factorilor naturali, sporii de mucegai sunt antrenaţi pe calea aerului la distanţe foarte mari, ceea ce asigură răspândirea nelimitată de graniţe geografice. În apă prezenţa mucegaiurilor este ocazională, apa fiind un mediu prin care se poate face răspândirea sporilor. Creşterea mucegaiurilor în apă este dependentă de conţinutul acestora în compuşi organici şi poate avea loc numai în condiţii de aerare.